The Three Ages (Cele trei epoci) - (SUA 1923), 60 min.

Regia: Edward F. Cline; Cu: Buster Keaton, Margaret Leahy, Wallace Beery

Inserturi în limba engleză

Acompaniament live: RadioMentale (Franţa)

Dragostea în epoca de piatră, în Roma antică şi în „epoca modernă“ (în SUA anilor 1920)- în toate cele trei epoci un Buster Keaton fragil este nevoit să lupte pentru a salva relaţia cu frumoasa lui iubită. Poveştile urmăresc acelaşi tipar: Buster face curte unei fete, dar este respins de către părinţii ei, fiindcă există un rival care este mai puternic (epoca de piatră), mai influent (Roma antică) sau mai bogat (prezent). O sumedenie de gag-uri strălucite transformă această comedie uşoară într-unul din cele mai remarcabile filme ale lui Buster Keaton.

„Cele trei epoci“ este prima comedie de lung metraj a lui Buster Keaton. Filmul a fost considerat multă vreme ca fiind pierdut. De abia în 1954 a fost descoperită o copie, vizibil deteriorată din cauza descompunerii materialului de nitrat. Până astăzi există doar această variantă a filmului. Dintre cei trei cei mai de succes comici de film ai timpului lor, Buster Keaton a fost, după Charlie Chaplin şi Harold Lloyd, ultimul, care a trecut de la filmul de scurt metraj la cel de format lung. „Cele trei epoci“ rămâne fidel stilului comic de tip bandă desenată, caracteristic filmelor sale de scurt metraj.

RadioMentale trec în acompaniamentul lor de la muzica clasică la cea electronică şi jazz. Ei combină, printre altele, piese ale lui Jon Brion dar şi piese Hip-Hop ale lui Daedelus, MF Doom sau Kid Koala, care adaugă numeroaselor scene comice o doză în plus de umor. Piesele lui Gong Gong, Jonny Greenwood (membru Radiohead) sau François de Roubaix dau o notă aparte acestei comedii slapstick.

RadioMentale – Cinémix

Cinémix-ul, acompaniamentul cu muzică electronică a filmului mut, este la ora actuală redescoperit de numeroşi DJ şi artişti din domeniul muzicii electronice. Duo-ul RadioMentale este considerat printre pionierii şi iniţiatorii cinemix-ului. Ei au produs muzică de film mut şi sonor la multe festivaluri, printre care şi Nuits Sonores în Lyon, în timpul Rencontres Cinématographiques la St. Denis şi la Atheneum în Dijon. Filmele acompaniate de RadioMentale au ca teme comune visul, halucinaţia, hipnoza sau problematica percepţiei, care permit duo-ului să se distanţeze de acţiunea filmului şi să stimuleze imaginaţia publicului.

RadioMentale s-a înfiinţat în 1992 şi a fost iniţial o emisiune de radio, în cadrul căreia Jean-Yves Leloup şi Eric Pajot prezentau un itinerar muzical de două ore. De atunci au trecut şase ani, în care RadioMentale a căpătat un statut de formaţie cult. Artiştii nu cunosc graniţe între discipline şi locuri geografice. Ei au evoluat printre altele la Centre Pompidou, Palais de Tokyo, Fondation Cartier şi la Documenta. Au avut concerte şi performance-uri în cadrul Cité de la Musique, la festivalul Aquaplanning şi la Festivalul de film de la Cannes în 2005.

Din 2000 RadioMentale au lucrat pentru filme celebre, de pildă : „Kairo“ (R: Kyoshi Kurosawa), „Element of crime“ (R: Lars Von Trier), „Fight Club“ (R: David Fincher). Preocupările lor includ şi munca artistică cu filme dadaiste de scurt metraj de la începutul secolului XX (regizate de Man Ray, Fernand Léger, Marcel Duchamp, Hans Richter) şi cu artiştii-video Eric Pajot şi Dominique Gonzales-Foerster.